Magazinul nu este lansat - Cautam investitor Sau Cumparator Magazin Online - Pentru detalii va rugam folositi formularul de contact

Cultura de ardei (1)

Avand numeroase intrebuintari, ardeiul ocupa un loc important intre speciile legumicole cultiva in tara noastra.

Fructele de ardei se pot consuma in stare proaspata sau se folosesc la prepararea unei game foarte largi de mancaruri si se preteaza a fi prelucrate in industria conservelor sau pentru boiaua de ardei.

Datorita numeroaselor varietati, ardeiul prezinta importanta deosebita pentru imbunatatirea consumului de legume si asigurarea unei nutritii corespunzatoare. Valoarea economica ridicata a ardeiului rezulta si din faptul ca asigura venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piata interna si externa.

Exigente ecologice

Ardeiul este o planta pretentioasa fata de factorii de vegetatie.
Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 14 - 15° C, iar cea optimă de 25 - 28° C. La temperatura minimă, germinarea are loc după 18-20 de zile şi chiar mai mult, iar la cea optimă în 9-11 zile. Plantele cresc şi fructifică corespunzător la temperaturi de 22-25°C. Suma totală a temperaturilor active (peste 17°C) este de 3000°C. La temperaturi mai mici de 15°C creşterea încetează, iar la temperaturi de 0,03 - 0,5°C plantele pier. în condiţii de temperatură moderată (15°C noaptea, 20°C ziua) plantele valorifică mai bine o intensitate mai slabă a luminii şi formează un număr mai mare de boboci.

Ardeiul are pretenţii ridicate faţă de lumină, necesitând pentru fructificare minimum 8000 lucşi. Insuficienţa luminii atrage după sine o prelungire exagerată a perioadei de vegetaţie în dauna fructificării. între cantitatea de lumină primită de plantele de ardei de la semănat până la formarea bobocilor şi înălţimea, grosimea, suprafaţa foliară, greutatea plantelor, conţinutul în substanţă uscată, există o corelaţie pozitivă, cu coeficienţi de corelaţie foarte semnificativi.

La intensităţi ale luminii de 2000-3000 lucşi, plantele au o creştere şi dezvoltare necorespunzătoare. La intensitatea luminii peste 5000 lucşi, temperatura de zi de 22 - 25° C, iar cea de noapte de 18 - 20° C, plantele cresc şi fructifică corespunzător.

Ardeiul este o plantă de zi scurtă, dar suportă şi o foto-perioadă mai mare de 12 ore şi chiar iluminarea continuă. Cerinţele ardeiului faţă de fotoperioadă sunt diferite în funcţie de soi, de intensitatea luminii şi nivelul temperaturii, aşa cum arată numeroase cercetări.

Prin reducerea intensităţii luminoase cu 30 %, 50 % şi 70 % folosind plase de plastic, s-a ajuns la concluzia că umbrirea reduce numărul de flori şi conţinutul în substanţă uscată, comparativ cu lumina normală. Dezvoltarea fructelor a fost mai favorabilă când intensitatea luminii s-a redus cu 30 %.

Creşterea şi dezvoltarea plantelor de ardei s-au îmbunătăţit la temperatura de 20 - 25°C şi suplimentarea luminii timp de 8 ore, la 11 noiembrie şi 8 decembrie. Lungimea fazelor de răsărire, apariţia bobocilor, înflorirea şi recoltarea depinde de intensitatea luminii şi temperatură. La intensităţi ale luminii de 2000-3000 lucşi, plantele au o creştere şi dezvoltare necorespunzătoare. La intensitatea luminii peste 5000 lucşi, temperatura de zi de 22 - 25° C, iar cea de noapte de 18 - 20° C, plantele cresc şi fructifică corespunzător.

Ardeiul este o plantă de zi scurtă, dar suportă şi o foto-perioadă mai mare de 12 ore şi chiar iluminarea continuă. Cerinţele ardeiului faţă de fotoperioadă sunt diferite în funcţie de soi, de intensitatea luminii şi nivelul temperaturii, aşa cum arată numeroase cercetări. Prin reducerea intensităţii luminoase cu 30 %, 50 % şi 70 % folosind plase de plastic, s-a ajuns la concluzia că umbrirea reduce numărul de flori şi conţinutul în substanţă uscată, comparativ cu lumina normală.

Dezvoltarea fructelor a fost mai favorabilă când intensitatea luminii s-a redus cu 30 %. Creşterea şi dezvoltarea plantelor de ardei s-au îmbunătăţit la temperatura de 20 - 25°C şi suplimentarea luminii timp de 8 ore, la 11 noiembrie şi 8 decembrie. Lungimea fazelor de răsărire, apariţia bobocilor, înflorirea şi recoltarea depinde de intensitatea luminii şi temperatură.

Producţia cea mai mare se obţine atunci când în sol se menţine o umiditate de 65% din capacitatea de câmp pentru apă a solului.

Temperatura apei de udare este foarte importantă, mai ales la cultura în sere, unde producţia cea mai mare s-a obţinut atunci când apa de udare a avut temperatura de 25 – 270 C.

Asigurarea hranei este importantă pentru obţinerea de producţii ridicate de ardei. Pentru o tonă de fructe ardeiul consumă 5,3 kg N, 1,4 kg P2O5 şi 7,0 kg K2O. Consumul de substanţe nutritive depinde de natura solului, faza de vegetaţie, soiul cultivat şi sistemul de cultură practicat. Reacţionează foarte bine la fertilizarea cu îngrăşăminte organice, aplicate atât la îngrăşarea de bază, cât şi în cursul perioadei de vegetaţie. Necesită o bună aprovizionare a solului cu potasiu, deoarece acesta influenţează pozitiv calitatea recoltei.

Conţinutul plantelor în azot, fosfor şi potasiu este diferit. Azotul se găseşte cel mai mult în frunze, mai puţin în tulpină.

Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uşoare, nisipo-lutoase, aluviale, cu reacţie neutră sau uşor acidă (pH=6,8).

Ardeiul are pretenţii foarte ridicate faţă de aer, în mod deosebit în sere, în perioada fructificării, când plantele cer aer proaspăt. Este sensibil la curenţii reci de aer.

În vederea asigurării unei bune eşalonări a producţiei, ardeiul se cultivă în câmp, în solarii şi în sere.

Tehnologia cultivarii ardeiului in camp, prin rasaduri

Tehnologia de cultură este asemănătoare pentru ardeiul gras, gogoşar, lung, de boia şi iute. Foarte bune premergătoare sunt: lucerna, trifoiul, mazăre, fasolea, dar se poate cultiva şi după rădăcinoase, bulboase şi bostănoase. Înaintea ardeiului primăvara, se pot face culturi anticipate de salată, spanac, ridichi de lună, ceapă verde etc.

Terenul se pregăteşte la fel ca la tomate. Toamna se administrează 40-50 t/ha gunoi de grajd, 300 kg/ha superfosfat şi 100 kg/ha sulfat de potasiu. Primăvara se aplică 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Erbicidarea se face înainte de plantare cu 5-6 zile şi se încorporează în sol la 6-8 cm adâncime cu grapa cu colţi reglabili. Terenul se modelează în straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 104 cm.

Ardeiul se cultivă prin producerea prealabilă a răsadurilor. Răsadurile se obţin în spaţii încălzite (sere, răsadniţe). Se seamănă întâi ardeiul gras pentru cultura timpurie în perioada 20 - 25 II, urmează ardeiul gras pentru culturile obişnuite de vară, în perioada 25 II - 15 III şi apoi ardeiul lung şi gogoşar pentru culturile târzii în perioada 5 – 20 III. Pentru producerea răsadurilor necesare plantării unui hectar se folosesc 1,2 - 1,5 kg sămânţă.

De obicei se seamănă mai rar, în rânduri distanţate Ia 8 - 10 cm, şi la 2-3 cm pe rând, rezultând 400 - 500 fire/m2 şi nu se mai repică. Pentru culturile timpurii de ardei gras se recomandă repicatul în cuburi nutritive de 7 x 7 x 7 cm sau pe strat nutritiv la 7 x 5 cm. Imediat după semănat stratul se fac tratamente fitosanitare. Pentru grăbirea răsăririi temperatura se menţine la 22-25°C ziua şi 18 - 20°C noaptea. Până la plantare se fac aerisiri, tratamente fitosanitare la intervale de 5-6 zile pentru a preveni căderea răsadurilor. La 10 - 15 zile de la repicare se fertilizează cu îngrăşământ foliar tip F - 411 în concentraţie de 0,05 %, 2 1 soluţie la 10 m2.

Vârsta răsadurilor este de 60 - 65 de zile. La ardeiul gras, lung şi gogoşar cele mai bune rezultate s-au obţinut cu un răsad cu vârsta de 65 zile. Cu câteva zile înainte de plantare răsadurile se călesc printr-o aerisire mai puternică ziua şi noaptea, iar cu câteva ore înainte de scoaterea răsadului se udă abundent.

Plantarea se începe când în sol se realizează temperaturi de 15°C. Data calendaristică se stabileşte în funcţie de condiţiile climatice concrete ale anului respectiv. Se plantează mai întâi ardeiul gras timpuriu, în perioada 25 IV - 5 V, apoi ardeiul gras, gogoşar şi lung în perioada 5-20 V. In partea de sud a ţării s-au obţinut rezultate bune prin plantarea ardeiului gogoşar în intervalul 25 - 28 aprilie.

Sunt mai multe scheme de plantare. Pe stratul înălţat se plantează două rânduri la 70 cm. între plante pe rând distanţele diferă cu varietatea: la ardeiul gras se lasă pe rând 15-20 cm, realizând o densitate de 65 -88.000 pl/ha; la ardeiul gogoşar distanţele pe rând sunt de 20-25 cm, densitatea fiind cuprinsă între 54.000 şi 65.000 pl/ha; la ardeiul lung distanţa pe rând este de 15 cm, realizând o densitate de 88.000 pl/ha; la ardeiul iute distanţa pe rând este de 10 cm. Studiul densităţilor de plantare la ardeiul gras în zona Bacăului (între 53.500 şi 88.000 pl/ha) a arătat că producţia cea mai mare s-a obţinut la densitatea de 60.600 pl/ha (50,2 t/ha). La gogoşar la densitatea de 53.500 pl/ha s-a obţinut o producţie de 54,5 t/ha, iar la ardeiul lung la densitatea de 60.600 pl/ha s-au obţinut 53,4 t/ha.

Pentru a crea condiţii de microclimat favorabil plantelor de ardei, se vor realiza odată cu plantarea, perdele de porumb, formate din două rânduri amplasate din 22 în 22 de metri. Plantarea se poate face mecanizat cu MPR-6, sau manual. Lucrările de îngrijire urmăresc realizarea unei culturi încheiate şi crearea condiţiilor pentru creşterea viguroasă a plantelor.

La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor, se aplică 3-4 praşile mecanice între rânduri şi 2 praşile manuale pe rând. Cu ocazia praşilelor mecanice se poate face şi un uşor muşuroit. Udarea se face după plantare pentru asigurarea prinderii. După aceea nu se mai udă circa 2 săptămâni pentru a favoriza o înrădăcinare mai profundă. Apoi, până la fructificare se udă la interval de 7-10 zile cu norme de 250-300 m3/ha. în timpul apariţiei masive a fructelor, când plantele de ardei au cea mai mare nevoie de apa, udările se fac mai des, la intervale de 5-6 zile cu norme de 300-350 m /ha, astfel ca umiditatea în sol să fie în mod constant de 80-85 % din capacitatea de câmp. Se evită pe cât posibil udarea în timpul înfloririi masive.

In mod obişnuit se aplică 10-12 udări, norma de irigare ajungând la 3500-4200 m3/ha. In cursul perioadei de vegetaţie se pot aplica 2-3 fertilizări cu îngrăşăminte chimice sau 4-5 fertilizări, alternându-le pe cele făcute cu îngrăşăminte minerale, cu cele cu îngrăşăminte organice. Prima îngrăşare se aplică la 12-15 zile de la plantare, cu 80 - 100 kg/ha azotat de amoniu, 100 kg/ha superfosfat şi 50 kg/ha sare potasică. Ingrăşarea a doua şi a patra se fac cu gunoi de grajd, 4000-5000 kg, administrat odată cu apa de irigat. îngrăşarea a treia se realizează cu 100-150 kg/ha superfosfat şi 70-80 kg/ha sare potasică (în perioada de înflorire maximă), iar a cincea cu 100 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat şi 70 kg/ha sare potasică (în perioada de creştere maximă a fructelor).

Fertilizarea se poate face şi cu îngrăşăminte foliare F-411, F-231, F-lll-5 l/ha, soluţie 0,5 % aplicată în amestec cu produsele fitosanitare. Pe suprafeţe mici se poate face copilitul şi cârnirea plantelor, în scopul obţinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui număr mai mare de fructe până la venirea brumelor de toamnă, pe de altă parte. Se acordă atenţie combaterii bolilor şi dăunătorilor.

Dintre boli, pagube însemnate produc: pătarea frunzelor şi băşicarea fructelor (Xanthomonas), pătarea pustulară (Pseudomonas), putrezirea receptaculului şi a seminţelor (Alternaria), putregaiul cenuşiu (Botrytis cynerea), fainarea (Leveillula), verticilioza (Verticilium), iar dintre dăunători: păduchele verde al piersicului (Myzus), omida capsulelor, (Helicoverpa), păianjenul roşu comun (Tetranychus).

La ardeiul gras recoltarea poate începe în prima decadă a lunii iulie şi continuă până în prima decadă a lunii octombrie. La ardeiul lung şi gogoşar recoltarea începe în a doua decadă a lunii august şi se continuă până la căderea brumelor. Recoltarea se face manual, preferabil prin tăierea pedunculului, se condiţionează, se ambalează şi se transportă cât mai repede la unităţile de desfacere. Producţiile medii care se obţin sunt de 20 - 30 t/ha la ardeiul gras, gogoşar şi lung şi de 8 - 12 t/ha la ardeiul iute şi ardeiul de boia.